Pandeam o para de cateva zile. Mare, prea mare. Mai mare decat palma mea. Atata doar ca era verde. Asa ca am pus-o in bolul cu fructe stiind ca nimeni din casa nu suporta perele.Si asteptam...
Cam 3 zile, m-am tot uitat la ea.
Ieri era galbena, moale si mare. Prea mare. Mirosea perfect, asa cum miros perele din amintiri. Am zis ca o iau dupa ce-mi termin temele.
Da... v-ati prins. Cand m-am dus sa o iau ... disparuse. Bunica fetelor venise in vizita si statea la masa taind tacticos cate o felie din para mea mare, prea mare ca sa treaca neobservata.
6 comments:
acum cand mai cumpara pere. pe cea mare pune-o la tine in camera si pandeste de acolo.. e mai safe :P
are dreptate! ;)
:)))chiar asa!
imi fac depozit. camara. :))
:)) hai ca esti tare Claus
sux sa get excited about smth and then get disappointed.. i know that feelin...[ stupid Deutschland and all the natzis..yeah i said it(update u 2morrow about this one)]!!!!
and of course stupid grandma' who ate your pear...grrrrrr...
pweeeease entertain me... pweeeeease!!
any story will do.. anybody??!!!
bummed...
Niky Herth :(
@ Cris: wow, de cand n-am auzit nimic de la tine. eu tot intru pe blog sa vad ce mai faci... tine-ma la curent. :)) asa dor mi-e de voi si asa vrea sa fiu mai fac un turneu Arad/Oradea/Timisoara
@ Niky: ma facusi curioasa. o sa intru maine pe blogu' au sa vad cine/ce te-a suparat asa.
PS: vezi sa nu uiti, ai promis acum. datra viitoare cand esti in londra tre sa iesim "la o cafa". nu te-am vazut de la nunta. wow!! deci .. sa nu aflu iar de pe vreun blog ca esti aici. :P Miss you
Post a Comment